Noul Cod al urbanismului: ce se schimbă pentru cartea funciară, terenuri și actele notariale

Publicat: 01 septembrie 2026

Din 25 august 2026 este în vigoare noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026.

Codul este amplu, însă pentru proprietarul unui teren, pentru cumpărător și pentru pregătirea unor acte notariale există câteva prevederi cu efect practic imediat.

Unele privesc direct cartea funciară. Altele schimbă sau completează regulile pentru dezmembrare, alipire și parcelare, stabilesc efecte juridice importante dacă lipsește certificatul de urbanism necesar sau pregătesc digitalizarea relației dintre autorități, cetățeni și profesioniști, inclusiv notari.

Merită reținute în special cinci aspecte:

• documentațiile de urbanism aprobate vor avea o legătură directă cu publicitatea în cartea funciară, astfel cum este prevăzut în art. 110;
• noul Cod reglementează distinct certificatul de urbanism pentru operațiuni cadastrale, iar în cazurile prevăzute de lege lipsa acestuia atrage nulitatea absolută;
• dezmembrarea și parcelarea nu sunt același lucru, iar parcelarea pentru construire are propriile reguli prevăzute în art. 216–218;
• Ghișeul unic național va avea niveluri de acces inclusiv pentru notarii publici;
• art. 422 reglementează dezvoltatorii și locuințele viitoare și se intersectează cu regulile cunoscute public în contextul „Legii Nordis”.

Separat de aceste cinci aspecte, pentru tranzacțiile care au ca obiect construcții este importantă și o noutate cu efect practic imediat: art. 301 reglementează autorizația de regularizare pentru lucrările executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației emise.

Noul mecanism interesează direct situațiile în care neconformitatea unei construcții trebuie clarificată înaintea recepției, a actualizării situației cadastrale și a pregătirii unei tranzacții.

Reglementările urbanistice vor fi semnalate și în cartea funciară

Una dintre prevederile importante din perspectiva unei tranzacții imobiliare este art. 110 – Opozabilitatea și publicitatea documentațiilor de urbanism.

Codul stabilește că planurile urbanistice și regulamentele locale de urbanism sunt acte administrative cu caracter normativ și că, după aprobare, acestea sunt opozabile în justiție.

Dar pentru proprietar și cumpărător este deosebit de relevant ceea ce se întâmplă mai departe.

În termen de 15 zile de la aprobarea documentației de urbanism, autoritatea locală trebuie să transmită hotărârea și documentația în format electronic către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.

La rândul său, OCPI procedează la notarea în cartea funciară a faptului că imobilele cuprinse în documentația de urbanism fac obiectul reglementărilor respective.

Ce va vedea, de fapt, proprietarul sau cumpărătorul?

Nu înseamnă că întregul PUG, PUZ sau regulament local de urbanism va fi copiat în cartea funciară; notarea semnalează faptul că imobilul este cuprins într-o documentație de urbanism aprobată și că există reglementări urbanistice aplicabile acestuia.

Pentru cine verifică un teren înainte de cumpărare, o asemenea mențiune poate deveni un indiciu important că trebuie consultată și documentația urbanistică respectivă, ceea ce creează o legătură mult mai vizibilă între urbanism și publicitatea imobiliară.

Cartea funciară continuă să arate situația juridică înscrisă a imobilului, însă art. 110 face ca existența unor reglementări urbanistice aprobate să poată fi identificată și prin publicitatea de carte funciară.

Dezmembrare, alipire și servitute: certificatul de urbanism pentru operațiuni cadastrale

O schimbare cu efect direct asupra unor acte privind imobilele este reglementată de art. 256, în care noul Cod definește separat certificatul de urbanism pentru operațiuni cadastrale.

Acesta este documentul prin care autoritatea locală comunică condițiile necesare pentru realizarea unor operațiuni precum:

• dezlipirea;
• alipirea;
• înscrierea unor servituți de trecere;
• evidențierea sau reevidențierea unor imobile în cartea funciară,

în raport cu reglementările urbanistice aprobate.

Prevederea care trebuie cunoscută înaintea actului este însă cea de la art. 256 alin. (2):

operațiunile respective și actele juridice aferente, efectuate fără certificatul de urbanism sau cu nerespectarea condițiilor impuse prin acesta, sunt lovite de nulitate absolută.

Nu mai discutăm, așadar, numai despre un document administrativ care completează dosarul. În situațiile în care Codul îl impune, certificatul și condițiile înscrise în acesta trebuie avute în vedere înainte de încheierea actului juridic.

Certificatul pentru operațiuni cadastrale se eliberează, potrivit art. 256, în cel mult 10 zile lucrătoare și poate fi emis atât în format scris, cât și digital, iar pentru documentele și etapele aplicabile unei asemenea operațiuni poți consulta și ghidul nostru despre dezmembrarea și alipirea imobilelor la notar.

Dezmembrarea și parcelarea sunt două operațiuni diferite

O distincție foarte importantă a noului Cod este cea dintre dezmembrare și parcelare.

În limbajul obișnuit, proprietarul poate spune simplu:

„Vreau să împart terenul în mai multe loturi.”

Din punct de vedere juridic și urbanistic, scopul acestei împărțiri contează însă foarte mult.

Codul tratează dezmembrarea ca operațiune cadastrală, în timp ce art. 216 definește parcelarea ca operațiunea urbanistică prin care un teren este împărțit în trei sau mai multe parcele în vederea realizării de construcții noi și a stabilirii condițiilor urbanistice pentru construire.

Prin urmare, faptul că o suprafață poate fi împărțită cadastral nu înseamnă, prin el însuși, că loturile rezultate vor putea fi construite în forma dorită.

Pentru parcelare trebuie analizate, între altele:

• dimensiunile și configurația parcelelor;
• accesul;
• condițiile de construire;
• reglementările urbanistice aplicabile;
• necesitatea documentației de urbanism.

Art. 216 prevede că parcelarea se realizează cu solicitarea și emiterea prealabilă a unui certificat de urbanism pentru elaborarea unui PUZ. Pentru terenurile din intravilan, Codul stabilește ca regulă condiționarea parcelării de elaborarea și aprobarea unui PUZ, cu excepția specială prevăzută pentru o parcelare de până la 12 loturi pentru locuințe individuale, care poate fi realizată o singură dată în baza unui PUD dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Această diferență este importantă mai ales atunci când terenul urmează să fie împărțit pentru vânzarea loturilor sau construirea pe acestea.

Dezmembrările succesive nu pot fi folosite pentru a evita regulile urbanistice

Noul Cod tratează și situația în care un teren este împărțit succesiv în loturi mai mici.

Art. 240 interzice utilizarea mecanismului prevăzut de Cod pentru a realiza dezmembrări succesive care ajung să eludeze regulile privind procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului și celelalte reglementări urbanistice aplicabile.

Același articol prevede că dezmembrarea se realizează cu emiterea prealabilă a certificatului de urbanism pentru operațiuni cadastrale și stabilește sancțiunea nulității pentru actele juridice realizate cu nerespectarea acestei cerințe. Există însă și excepții expres prevăzute de Cod, inclusiv pentru acțiunile de ieșire din indiviziune, unde emiterea certificatului este facultativă.

Pentru proprietar, ideea practică este simplă: înainte de împărțirea terenului trebuie stabilit ce operațiune se dorește în realitate și care este scopul loturilor rezultate, aceasta fiind regula ce determină condițiile aplicabile.

Servitutea de trecere intră și ea în analiza urbanistică

Art. 256 menționează expres înscrierea unor servituți de trecere între operațiunile pentru care certificatul de urbanism pentru operațiuni cadastrale stabilește condițiile necesare.

Este relevant mai ales atunci când împărțirea unui teren creează loturi care nu au acces direct la drumul public sau când mai multe proprietăți urmează să utilizeze aceeași cale de acces.

Pentru un cumpărător, existența fizică a unui drum nu trebuie confundată cu existența unui drept juridic de trecere.

Înainte de cumpărare trebuie verificat ce este înscris în cartea funciară, ce suprafață este afectată, în beneficiul cărui imobil există dreptul și dacă accesul corespunde utilizării avute în vedere.

Mai multe explicații găsești în articolul nostru despre ce înseamnă o servitute pentru cumpărătorul unui teren sau al unei case cu teren.

Ghișeul unic național va putea fi accesat și de notari

O altă prevedere importantă pentru legătura dintre urbanism și activitatea juridică este art. 139, care reglementează Ghișeul unic național din cadrul platformei naționale de planificare urbană și teritorială și autorizare a construirii.

Platforma este concepută pentru transmiterea și primirea documentațiilor, comunicarea clarificărilor și gestionarea digitală a unor proceduri în relația dintre solicitanți și autorități.

Codul prevede niveluri securizate de acces pentru mai multe categorii de utilizatori și îi menționează expres, alături de autorități și cetățeni, pe profesioniști precum avocații, notarii, executorii judecătorești și practicienii în insolvență.

Pentru activitatea notarială, este o prevedere relevantă deoarece deschide perspectiva accesului profesional la informații și proceduri urbanistice integrate într-o platformă națională.

Există însă o precizare importantă: Ghișeul unic nu este integral operațional din momentul intrării în vigoare a Codului.

Art. 139 prevede o operaționalizare etapizată pe o perioadă de 5 ani, pe măsura integrării în format GIS a planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism. La expirarea acestei perioade, utilizarea platformei devine obligatorie pentru autoritățile și entitățile prevăzute de Cod.

Așadar, vorbim despre o schimbare structurală importantă, dar care va fi implementată progresiv.

Noul Cod și locuințele cumpărate de la dezvoltatori

Noul Cod cuprinde și un articol dedicat dezvoltatorului.

În art. 422 regăsim reguli privind proiectele imobiliare și locuințele viitoare, inclusiv prevederi devenite cunoscute public în contextul Legii nr. 207/2025, denumită frecvent „Legea Nordis”.

Pentru cumpărător, trei dintre ele sunt suficiente pentru a înțelege legătura cu actul notarial:

• dezvoltatorul poate promite înstrăinarea unei unități viitoare numai după îndeplinirea condițiilor legale privind autorizația de construire, preapartamentarea și deschiderea cărților funciare pentru unitățile individuale reprezentând bunuri viitoare;
• promisiunea de vânzare-cumpărare privind unitatea viitoare se încheie numai în formă autentică, după notarea autorizației de construire și obținerea extrasului de carte funciară pentru unitatea viitoare;
• notarul public solicită notarea promisiunii în cartea funciară în ziua întocmirii acesteia sau cel târziu în următoarea zi lucrătoare.

Art. 422 reglementează și alte aspecte, inclusiv rezervarea și sumele plătite de cumpărător. Nu le reluăm aici, deoarece cumpărarea unei locuințe de la dezvoltator presupune o analiză separată. Vezi ghidul nostru complet:

Cumperi apartament de la dezvoltator? Ce verifici înainte de rezervare, avans și antecontract 

Autorizația de regularizare: fereastra de un an pentru construcțiile executate fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației

O prevedere cu efect direct asupra proprietarilor care intenționează să înstrăineze o construcție este art. 301 – Autorizația de regularizare.

Codul pornește de la situația în care au fost executate lucrări fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației emise și instituie obligația titularului lucrării de a solicita autorității competente emiterea unei autorizații de regularizare.

Mecanismul este important și pentru circuitul juridic al imobilului, deoarece o neconformitate a construcției nu este doar o problemă tehnică. Ea poate avea efect asupra recepției lucrărilor, asupra corelării situației reale cu documentația cadastrală și, în consecință, asupra pregătirii unei viitoare vânzări.

Pentru ce construcții poate fi emisă autorizația de regularizare ca regulă permanentă?

Art. 301 alin. (2) limitează regimul permanent al autorizației de regularizare la anumite categorii de lucrări: locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter sau parter și etaj și cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp, care nu sunt monumente istorice și nu se află în zonele protejate indicate de Cod, anumite anexe cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp și lucrări de închidere a balcoanelor fără extinderea pe domeniul public.

Prin urmare, autorizația de regularizare nu reprezintă o posibilitate generală și nelimitată pentru orice construcție executată nelegal.

Ce înseamnă fereastra de un an prevăzută de noul Cod?

Prin excepție de la regula de mai sus, art. 301 alin. (7) deschide o perioadă tranzitorie de maximum un an de la intrarea în vigoare a Codului, în care autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții realizate fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia.

Cum noul Cod a intrat în vigoare la 25 august 2026, această fereastră se calculează de la această dată.

Textul nu înseamnă însă că orice construcție poate fi legalizată numai prin depunerea unei cereri. Pentru regularizare trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de Cod.

Autorizația de regularizare nu este o amnistie pentru construcțiile neautorizate

Pentru emiterea autorizației trebuie verificată încadrarea lucrărilor în reglementările urbanistice aplicabile, respectarea cerințelor fundamentale privind calitatea în construcții și, după caz, condițiile impuse de legislația de mediu.

Potrivit art. 301 alin. (9), verificarea cerințelor fundamentale de calitate se face pe baza unor expertize tehnice întocmite de experți tehnici atestați pentru domeniile și specialitățile prevăzute de Cod.

În plus, art. 301 alin. (10) permite autorității locale să solicite efectuarea unor lucrări de aducere la conformitate cu reglementările urbanistice și/sau cu reglementările tehnice privind calitatea în construcții.

Dacă cerințele legale nu pot fi îndeplinite, regularizarea nu poate fi tratată ca o soluție automată.

În perioada tranzitorie, unele taxe și cote sunt de zece ori mai mari

Pentru situațiile care intră în fereastra specială de un an de la art. 301 alin. (7), Codul instituie prin alin. (8) un regim financiar distinct.

Valoarea cotelor aferente controlului de stat în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții este de zece ori valoarea care ar fi fost datorată dacă lucrările ar fi fost executate legal, iar taxa pentru certificatul de urbanism și taxa de autorizare a construirii sunt, de asemenea, de zece ori valoarea stabilită potrivit legii.

Această majorare nu trebuie prezentată ca o regulă aplicabilă oricărei autorizații de regularizare: textul o leagă expres de situația tranzitorie prevăzută la art. 301 alin. (7).

La aceste costuri se pot adăuga expertizele tehnice, documentațiile și, eventual, lucrările necesare pentru aducerea construcției la conformitate.

Impozitul pe clădire poate fi majorat cu 100%, dar plata lui nu legalizează construcția

Art. 301 alin. (11) prevede că, pentru clădirile executate cu nerespectarea autorizației sau fără respectarea procedurilor legale de autorizare și care nu au fost regularizate până la intrarea în vigoare a Codului, impozitul pe clădire se majorează cu 100%, de la constatarea situației de către autoritatea locală și până la obținerea autorizației de regularizare sau desființarea lucrărilor.

Codul precizează expres că plata impozitului majorat nu produce efecte de regularizare și nu înlătură sancțiunile privind disciplina în construcții.

De ce regularizarea poate deveni importantă înainte de vânzarea unei construcții?

Legătura cu tranzacția rezultă și din art. 280 alin. (8): construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia nu pot fi recepționate, iar construcțiile fără recepția la terminarea lucrărilor nu sunt considerate finalizate.

Într-un dosar de vânzare, o asemenea situație poate impune clarificări și operațiuni suplimentare înainte de contract: regularizarea construcției, recepția lucrărilor, actualizarea documentației cadastrale și corelarea situației reale cu situația juridică și tabulară, în funcție de cazul concret.

Din acest motiv, existența unor lucrări executate fără autorizație sau cu abatere de la autorizație este util să fie identificată înainte de stabilirea datei contractului final și, dacă urmează să se încheie un antecontract, înainte de asumarea termenelor și a avansului.

Cum poate influența regularizarea un antecontract de vânzare?

Dacă încheierea contractului final depinde de regularizarea construcției și de obținerea documentelor care urmează acestei proceduri, această împrejurare trebuie avută în vedere la stabilirea obligațiilor asumate de părți.

În funcție de situația concretă, antecontractul poate reglementa termenul în care vânzătorul trebuie să obțină documentele necesare, condițiile în care se va încheia contractul final și consecințele în cazul în care situația nu poate fi regularizată.

Noul Cod nu impune o anumită clauză contractuală și nici utilizarea unui anumit mecanism de garantare. Structura antecontractului trebuie adaptată situației juridice și tehnice a imobilului și rezultatului verificărilor efectuate înainte de semnare.

Ce se poate întâmpla după expirarea perioadei de un an?

După împlinirea termenului prevăzut de art. 301 alin. (7), art. 301 alin. (12)–(15) reglementează măsurile care pot urma pentru construcțiile care nu au obținut autorizația de regularizare.

În condițiile prevăzute de Cod, autoritățile locale pot proceda la desființarea lucrărilor neautorizate cu recuperarea cheltuielilor sau, după caz, au obligația de a solicita instanței desființarea construcției. Hotărârea judecătorească de desființare constituie titlu executoriu.

Pentru proprietarul care intenționează să vândă, perioada tranzitorie nu este deci doar un termen administrativ. Poate influența calendarul pregătirii imobilului pentru tranzacție și necesitatea clarificării situației înainte de asumarea unei vânzări.

Ce verifici înainte de încheierea unui act privind un teren

În funcție de operațiunea dorită, după intrarea în vigoare a noului Cod pot deveni relevante împreună:

• actul de proprietate;
• extrasul de carte funciară;
• eventualele notări privind documentațiile de urbanism;
• documentația cadastrală;
• certificatul de urbanism pentru operațiuni cadastrale, atunci când este necesar;
• scopul dezmembrării și numărul loturilor care urmează să rezulte;
• accesul la drumul public;
• eventualele servituți;
• reglementările urbanistice aplicabile terenului.

Dacă intenția este cumpărarea unui teren pentru construire, rămâne utilă și verificarea regimului urbanistic înainte de asumarea unui avans sau a unui antecontract.

Certificatul de urbanism pentru informare nu este o instituție apărută odată cu noul Cod și posibilitatea de a solicita informații urbanistice înainte de cumpărare exista și anterior. Îl menționăm aici numai pentru utilitatea sa practică în analiza unui dosar notarial cu referire la un teren.

Vezi și când este util certificatul de urbanism la cumpărarea unui teren.

Pregătești o dezmembrare, o alipire sau un act privind un teren?

Poți trimite documentele pe care le ai deja:

• actul de proprietate;
• extrasul de carte funciară;
• documentația cadastrală, dacă există;
• certificatul de urbanism, dacă a fost obținut;
• o scurtă descriere a operațiunii pe care dorești să o realizezi.

Întrebări frecvente despre cumpărarea unui teren după noul Cod al urbanismului

Dacă un teren este intravilan, înseamnă automat că se poate construi pe el?

Nu. Simplul fapt că terenul este intravilan nu este suficient pentru a concluziona că pe acesta se poate realiza construcția dorită. Noul Cod definește terenurile construibile prin raportare la mai multe condiții, printre care reglementările urbanistice aplicabile, posibilitatea racordării la rețelele edilitare, accesul la drumul public — direct sau printr-o servitute legal constituită — și accesul la servicii și echipamente publice.

De aceea, înainte de cumpărare trebuie verificat terenul concret, nu doar mențiunea „intravilan” din acte.

Ce trebuie să verific înainte să cumpăr un teren pentru a construi o casă?

Pentru un cumpărător care urmărește construirea unei locuințe, trebuie analizate separat situația juridică a terenului și regimul său urbanistic.

Extrasul de carte funciară permite verificarea proprietarului și a înscrierilor existente asupra imobilului, dar posibilitatea concretă de construire depinde și de reglementările urbanistice, acces, utilități, funcțiunea zonei și eventualele restricții aplicabile terenului.Prețul și amplasarea nu sunt suficiente pentru a decide dacă terenul este potrivit pentru proiectul urmărit.

Ar trebui să cer un certificat de urbanism înainte să cumpăr terenul?

Dacă terenul este cumpărat cu intenția de a construi, certificatul de urbanism pentru informare este deosebit de util înainte de asumarea tranzacției.

Noul Cod prevede expres că acesta prezintă regimul juridic, economic și tehnic al imobilului și poate fi solicitat de orice persoană fizică sau juridică interesată, deci nu trebuie să fiți deja proprietarul terenului pentru a-l solicita.

Pot cere certificatul de urbanism pentru un teren înainte să semnez antecontractul?

Da. Certificatul de urbanism pentru informare poate fi solicitat de o persoană interesată înainte de dobândirea terenului.

Dacă scopul cumpărării este construirea unei case sau realizarea unei investiții, verificarea regimului urbanistic înainte de plata avansului și asumarea unui termen pentru contractul final poate evita situația în care cumpărătorul descoperă ulterior că proiectul avut în vedere nu poate fi realizat în condițiile presupuse inițial.

Dacă terenul nu are acces direct la drum, se poate construi?

Lipsa frontului direct la un drum public nu conduce singură la un răspuns . Noul Cod include, între condițiile terenului construibil, accesul direct sau indirect, prin servituți de trecere legal constituite, la drumurile publice.

Pentru cumpărător devine astfel important să verifice nu numai dacă „există un drum” în realitate, ci și care este dreptul juridic de acces la acel drum.

Dacă terenul nu are utilități, mai este construibil?

Existența și posibilitatea racordării la infrastructura tehnico-edilitară trebuie verificate concret. Noul Cod include posibilitatea racordării la rețelele edilitare între criteriile relevante pentru terenurile construibile.

Prin urmare, afirmația dintr-un anunț că „utilitățile sunt în zonă” nu ar trebui echivalată automat cu existența condițiilor necesare pentru proiectul pe care cumpărătorul dorește să îl realizeze.

Este necesar întotdeauna un PUZ pentru a construi pe un teren?

Nu. Necesitatea unui PUZ nu poate fi stabilită generic doar din faptul că terenul este liber, intravilan sau extravilan.

În noul sistem, certificatul pentru construire poate indica obligația elaborării unui PUZ numai în situațiile prevăzute de PUG sau expres de lege; în alte situații poate rezulta un alt traseu urbanistic.

De aceea, promisiunea că „se face PUZ și apoi se poate construi” trebuie verificată înainte de cumpărare, nu tratată ca o certitudine.

Cartea funciară îmi spune dacă terenul este construibil?

Nu. Cartea funciară și regimul urbanistic răspund unor întrebări diferite.

Cartea funciară este esențială pentru situația juridică și publicitatea drepturilor asupra terenului. Posibilitatea și condițiile de construire rezultă însă din reglementările urbanistice și din documentele emise de autoritățile competente.

Un teren poate avea o situație tabulară clară și, totuși, să nu permită construcția pe care cumpărătorul și-o imaginează.

Pot cumpăra un teren chiar dacă nu pot construi imediat pe el?

Da, posibilitatea juridică de a cumpăra terenul și posibilitatea de a realiza pe acesta o anumită construcție sunt probleme diferite.

Important este ca persoana care cumpără terenul pentru un anumit proiect să cunoască înainte de contract limitările relevante, pentru ca decizia de cumpărare, prețul și eventualele obligații din antecontract să fie asumate în cunoștință de cauză.

Întrebări frecvente despre autorizația de regularizare și vânzarea construcțiilor

Se poate vinde o construcție realizată fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației de construire?

Situația nu trebuie tratată generic. Noul Cod prevede că lucrările executate fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia nu pot fi recepționate, iar construcțiile fără recepție la terminarea lucrărilor nu sunt considerate finalizate. Înaintea vânzării trebuie stabilită situația concretă a construcției, daca este sau intabulată, și ce operațiuni sunt necesare pentru corelarea situației reale, cadastrale și juridice.

Până când poate fi folosită fereastra de un an pentru autorizația de regularizare?

Art. 301 alin. (7) permite, pentru o perioadă de maximum un an de la intrarea în vigoare a Codului, solicitarea autorizației de regularizare și pentru alte categorii de construcții decât cele pentru care regularizarea rămâne permisă ca regulă permanentă. Termenul se calculează de la 25 august 2026, data intrării în vigoare a Codului.

Taxele pentru autorizația de regularizare sunt întotdeauna de zece ori mai mari?

Majorarea de zece ori prevăzută de art. 301 alin. (8) este legată de situațiile care beneficiază de fereastra tranzitorie de la alin. (7). Nu trebuie extinsă automat asupra tuturor autorizațiilor de regularizare.

Dacă plătesc impozitul pe clădire majorat cu 100%, construcția devine legală?

Nu. Art. 301 alin. (11) precizează expres că plata impozitului majorat nu produce efecte privind regularizarea construcției și nu înlătură aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții.

Este suficient să depun cererea de regularizare pentru ca imobilul să poată fi vândut?

Nu se poate porni de la această concluzie. Emiterea autorizației este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de Cod, iar autoritatea poate solicita expertize și lucrări de aducere la conformitate. Pentru tranzacție trebuie verificat rezultatul procedurii și documentele care pot fi necesare ulterior acesteia.

Ce se întâmplă dacă regularizarea este necesară, dar urmează să semnez un antecontract?

Este important ca problema să fie cunoscută înainte de stabilirea termenului contractului final și de plata avansului. Dacă finalizarea vânzării depinde de regularizare și de documente care trebuie obținute ulterior, antecontractul poate fi adaptat situației concrete și obligațiilor pe care părțile le pot executa în mod real.

Cumpărați un teren pentru a construi?

Înainte de plata avansului sau de semnarea antecontractului, este util să fie verificate documentele terenului și condițiile în care urmează să fie încheiată tranzacția.

Dacă aveți deja actul de proprietate, extrasul de carte funciară, documentația cadastrală sau un certificat de urbanism, le puteți transmite pentru pregătirea dosarului notarial și verificarea aspectelor juridice relevante pentru cumpărare.

Pentru regimul tehnic de construire, indicatorii urbanistici și fezabilitatea proiectului concret pot fi necesare și verificările specialiștilor în urbanism și proiectare și ale autorității competente.

📧 contact@notariatstoica.ro

Notariat Eduard Stoica – Piața Romană, Sector 1

Echipa editorială Notariat Stoica

Eduard Stoica, Notar Public | Autor & Supervizare juridică

Raluca Șerban, Consilier Juridic | Autor & Coordonare editorială