English
Română
Partajul prin bună învoială este forma de partaj în care persoanele aflate în coproprietate – de regulă moștenitori sau foști soți – aleg să ajungă la o înțelegere amiabilă și să își împartă bunurile la notar, printr-un act autentic. În locul unui conflict prelungit, părțile stabilesc de comun acord cine păstrează imobilul, ce bunuri revin fiecăruia și ce sume de bani se plătesc pentru echilibrarea valorilor.
Această soluție este întâlnită foarte des în:
- partajul după succesiune, când moștenitorii vor să evite procesele între rude;
- partajul bunurilor după divorț, când foștii soți preferă claritatea și discreția;
- situații de ieșire din indiviziune, când mai mulți coproprietari vor să închidă o coproprietate mai veche.
1. Ce înseamnă, în practică, partajul prin bună învoială
Atunci când aleg partajul prin bună învoială la notar, părțile:
- pornesc de la lista bunurilor deținute împreună (apartamente, case, terenuri, conturi, bunuri de valoare);
- discută între ele – despre modul în care ar fi echitabil să se facă împărțirea;
- ajung la o soluție în care fiecare primește bunuri sau sume de bani, proporțional cu drepturile sale.
Rezultatul discuțiilor se concretizează într-un act de partaj voluntar, în care sunt descrise clar bunurile și loturile atribuite fiecărei persoane, precum și eventualele sulte (sume de bani) ce trebuie plătite.
Detalii despre structura și pașii unui act de partaj se găsesc în articolul „Actul de partaj voluntar la notar – cum se face împărțirea bunurilor prin bună învoială”.
2. Partajul prin bună învoială între moștenitori
Unul dintre cele mai întâlnite cazuri este partajul moștenirii între moștenitori. De multe ori, după deschiderea succesiunii, aceștia rămân coproprietari pe aceleași bunuri: casă părintească, apartament, terenuri sau alte active.
Dacă se ajunge la o înțelegere, moștenitorii pot stabili de comun acord:
- cine preia un anumit imobil (de exemplu, cel care locuiește deja acolo);
- cine primește alte bunuri sau sulte, pentru a compensa diferențele de valoare;
- cum se împart eventualele datorii sau obligații legate de bunuri (credite, cheltuieli de întreținere, investiții făcute anterior).
Partajul prin bună învoială este, în aceste situații, metoda prin care se evită ca o neînțelegere punctuală să se transforme într-un litigiu de familie de lungă durată.
3. Partajul prin bună învoială după divorț
După încetarea căsătoriei, foștii soți rămân, de regulă, coproprietari asupra bunurilor comune dobândite pe parcursul căsniciei. În loc să lase lucrurile nerezolvate sau să ajungă direct în instanță, ei pot alege un partaj prin bună învoială:
- se identifică bunurile comune (de exemplu, apartamentul de familie, mașina, economiile);
- se discută ce este mai potrivit pentru fiecare – cine păstrează locuința, cine preia rata de credit, cine primește alte bunuri sau o sumă de bani;
- se ajunge la o formulă în care fiecare știe clar ce primește, iar actul de partaj poate fi folosit ulterior în relația cu banca, cu autoritățile sau în alte situații juridice.
Un astfel de partaj, realizat calm, cu ajutorul notarului, poate preveni conflicte ulterioare și blocaje legate de folosirea sau vânzarea bunurilor comune.
4. Pași de urmat pentru un partaj prin bună învoială la notar
În linii mari, traseul procedural este următorul:
- Pregătirea documentelor
Se adună actele de proprietate, documentele de stare civilă, certificatele fiscale și celelalte înscrisuri necesare pentru actul de partaj voluntar.
Lista detaliată se găsește în articolul „Acte necesare pentru actul de partaj la notar – listă completă pentru partaj voluntar”. - Analiza situației de coproprietate
Notarul verifică cine sunt coproprietarii, ce bunuri intră în masa de partaj și dacă există sarcini (ipotecă, popriri, litigii în curs) care ar putea influența forma partajului. - Discuția privind împărțirea bunurilor
Părțile își exprimă preferințele – cine ar dori un anumit imobil, cine poate plăti o sultă, ce bunuri pot compensa alte bunuri. - Redactarea și semnarea actului de partaj
Se redactează actul de partaj prin bună învoială, în care se menționează: bunurile supuse împărțirii, atribuirile și eventualele sulte. Actul se semnează în formă autentică, în fața notarului. - Înscrierea în cartea funciară și alte formalități
Pentru imobile, notarul se ocupă de formalitățile de înscriere a noilor proprietari în cartea funciară. Vor urma și actualizări fiscale sau notificări către bancă, acolo unde există credite.
5. Dacă vrei să aprofundezi subiectul, pe lângă acest articol, este util să consulți:
- articolul despre „Actul de partaj voluntar la notar”, unde găsești o prezentare structurată a procedurii;
- articolul privind „Partajul bunurilor comune – ce înseamnă partajul și cum încetează coproprietatea”;
- Actul de partaj publicat pe platforma Keystone, care explică mai detaliat noțiuni precum masa de partaj, sulte, efectele partajului și raportul dintre partajul la notar și cel din instanță.
6. Cum te poate ajuta SPN STOICA S. EDUARD & ASOCIATII
SPN STOICA S. EDUARD & ASOCIATII – Societate Profesională Notarială te poate sprijini în organizarea unui partaj prin bună învoială adaptat situației tale, astfel încât împărțirea bunurilor să fie clară și stabilă juridic:
- analizăm actele și explicațiile tale privind modul în care au fost dobândite bunurile;
- discutăm împreună variantele posibile de împărțire și eventualele sulte;
- redactăm și autentificăm actul de partaj voluntar, în care se consemnează înțelegerea părților;
- îndeplinim formalitățile legate de cartea funciară și, după caz, relația cu banca.
Pentru a ne trimite documentele sau pentru a solicita o programare, ne poți scrie la contact@notariatstoica.ro, menționând dacă este vorba despre partaj între moștenitori, partaj după divorț sau ieșire din indiviziune.
