Împărțirea moștenirii între ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frați /surori și descendenții lor până la gradul 4 inclusiv (nepoți și strănepoți de frate/soră)
Ascendenții privilegiați sunt părinții, tatăl și mama defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție.
Tatăl din afara căsătoriei
- Deși vocația succesorala a tatălui din afara căsătoriei nu este consacrată de codul civil sau de alte acte normative si cu toate ca vocația succesorala legala trebuie, în principiu sa se sprijine pe o dispoziție expresa a legii, nimeni nu o mai pune la îndoială. Recunoașterea vocației succesorale legale a tatălui din afara căsătoriei este reclamata de raporturile de rudenie statornicite intre copil si tatăl sau prin stabilirea filiației, de principiul egalităţii intre sexe si de principiul reciprocității vocației succesorale legale, precum si de art. 500 Cciv (o consacra indirect, atunci când prevede ca părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor tatălui, afara de dreptul la moștenire si întreținere – fără distincție după cum filiația este din căsătorie sau din afara ei).
Problema vocației succesorale a părinților firești în cazul adopției.
- În cazul adopției cu efecte depline, părinții firești ai celui adoptat, indiferent daca sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, pierd orice vocație succesorala la moștenirea lăsată de cel adoptat fiindcă încetează raporturile de rudenie dintre ei.
- Excepție : În situația în care unul dintre soți adopta cu efecte depline copilul firesc sau adoptiv al celuilalt șot, raporturile de rudenie se mențin cu părintele firesc care este șotul adoptatorului (nu însă și fata de celalalt părinte firesc).
- În schimb, în cazul adopției cu efecte restrânse, indiferent daca adoptatorul este sau nu șotul unuia dintre părinţii firești, vocația succesorala a ambilor părinţi firești se menține, întrucât aceasta adopție nu întrerupe legăturile de rudenie ale adoptatorului cu părinţii firești.
Vocația succesorală a adoptatorului
- Adoptatorul, indiferent daca este vorba despre o adopție cu efecte depline sau cu efecte restrânse, va avea vocație succesorala la succesiunea adoptatului. (aplicându-se si aici principiul reciprocității vocației succesorale legale).
Împărțirea moștenirii numai între ascendenții privilegiați (părinții defunctului)
Daca la moștenire vin numai ascendenții privilegiați (neexistând șot supraviețuitor sau colaterali privilegiați), atunci moștenirea se împarte întotdeauna între ei în mod egal, potrivit principiului egalităţii intre rude de aceeași clasa si de același grad chemate la moștenire. In cazul adopției cu efecte restrânse, adoptatorul (sau adoptatorii) vin/e împreuna cu părinţii firești. Moștenirea se va împarți tot egal, la 2, 3 sau 4 părinţi, în funcție de numărul lor.
Daca sunt dezmoșteniți moștenitorii din clasa a II a, se va proceda astfel:
- dacă din clasa a II a fac parte doar ascendenții privilegiați si aceștia au fost dezmoșteniți, ei vor primi o cota redusa din moștenire (cel puțin rezerva sau cota redusa de defunct, in cazul dezmoștenirii parţială si daca aceasta cota e mai mare decât rezerva), restul atribuindu-se rudelor din clasa subsecventa care îndeplinesc condițiile pentru a moșteni;
- dacă din clasa a II-a fac parte și ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați și au fost dezmoșteniți doar ascendenții privilegiați, de această moștenire vor profita colateralii privilegiați, ale căror cote vor crește corespunzător;
- daca din clasa a II-a fac parte si ascendenți privilegiați si colaterali privilegiați si au fost dezmoșteniți doar colateralii privilegiați, de aceasta moștenire vor profita ascendenții privilegiați, ale căror cote vor creste corespunzător;
- daca din clasa a II-a fac parte si ascendenți privilegiați si colaterali privilegiați si au fost dezmoșteniți în tot atât ascendenții privilegiați, cat si colateralii privilegiați, rezerva succesorala va fi primita de ascendenții, iar colateralii privilegiați vor fi înlăturați de la moștenire, restul atribuindu-se rudelor din clasa subsecventa care îndeplinesc condițiile de a moșteni.
Daca, alături de clasa a II a de moștenitori, la moștenire este chemat si șotul supraviețuitor, mai întâi se stabilește cote ce se cuvine acestuia si restul se împarte intre moștenitorii din clasa a II-a:
- daca șotul supraviețuitor vine la moștenire in concurs atât cu ascendenții privilegiați, cat si cu colateralii privilegiați ai defunctului, cota cuvenita șotului supraviețuitor este de o treime (1/3 din moștenire), iar partea cuvenita clasei a IIa este de 2/3, ce se va împărţi intre moștenitorii din aceasta clasa conform regulilor de mai sus sau de mai jos.
- daca șotul supraviețuitor vine la moștenire numai in concurs cu ascendenții privilegiați, partea cuvenita șotului va fi de 1/2, iar partea cuvenita acestora din urma va fi de 1/2, indiferent de numărul lor, ce se va împărţi in mod egal intre aceștia.
Colateralii privilegiați reprezintă rudele cele mai apropiate ale defunctului pe linie colaterala; aceste rude sunt frații/surorile si descendenții lor pana la gradul 4 inclusiv (nepoți si strănepoți de frate/sora).
Frații si surorile defunctului si descendenții acestora pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopția cu efecte depline. Aceștia nu pot fi din adopția cu efecte restrânse nu, întrucât nu exista vocație succesorala intre adoptat si rudele adoptatorului. In cazul adopției cu efecte restrânse, colateralii privilegiați ai defunctului (adoptat) se recrutează dintre rudele (frații si surorile) sale firești, adoptatul păstrând legătura de rudenie cu rudele sale firești.
Împărțirea moștenirii numai intre colateralii privilegiați.
Colateralii privilegiați, daca vin singuri la moștenire, vor culege întreaga moștenire, 3/4 sau 1/2 din moștenire daca vin în concurs cu unul, respectiv doi sau mai mulți ascendenți privilegiați, ținându-se seama, daca este cazul si de cota-parte a șotului supraviețuitor, care se atribuie cu prioritate.
Reguli generale :
- Colateralii privilegiați sunt chemați la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie (frații si surorile – gradul II, înlătură nepoții de frate/soră- gradul III, iar nepoții de frate/sora – gradul III înlătură pe strănepoții de frate – gradul IV);
- Moștenirea/partea din moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte in mod egal intre frați/surori, pe capete, potrivit principiului egalităţii intre rudele din aceeași clasa si de același grad.
- Tot astfel, în mod egal, adică pe capete, se împarte moștenirea si intre descendenții din frați si surori, daca vin la moștenire in nume propriu.
Regulă specială : împărțirea pe linii a moștenirii
Este o modalitate speciala de împărțire a moștenirii care se aplica in acele cazuri in care, in calitate de colaterali privilegiați, sunt chemați la moștenire frați/surori au defunctului care nu sunt din aceeași părinți.
Frații defunctului pot fi de 3 categorii :
- Frați buni (din aceiași părinţi)
- Frați uterini (mama comuna, dar tata diferit)
- Frați consangvini (tata comun, dar mama diferita)
Daca la moștenire sunt chemați frați/surori din categorii deosebite, atunci moștenire sau partea din moștenire ce se cuvine colateralilor privilegiați se împarte in doua părţi egale, corespunzătoare celor doua linii: 1/2 pe linie materna si 1/2 pe linie paterna. Jumătatea materna urmează sa se împartă in mod egal intre frații uterini, iar jumătatea paterna urmează a se împărţi intre frații consangvini; frații buni urmează sa vina atât pe linie paterna cat si pe linie materna. (potrivit principiului dublei legături).
- Împărţirea moștenirii intre ascendenții privilegiați care vin in concurs cu colateralii privilegiați
Daca la moștenire vin ascendenții privilegiați in concurs cu colateralii privilegiați, moștenirea se împarte intre aceștia in funcție de numărul ascendenților privilegiați care vin la moștenire:
- Un singur părinte va culege un sfert din moștenire, restul de 3/4 urmând sa rămână clasei colateralilor privilegiați (indiferent de numărul lor sau de gradul de rudenie cu defunctul);
- Doi, trei sau patru părinți, vor culege împreuna 1/2 (deci 1/4, 1/6 sau 1/8 fiecare), restul de 1/2 rămânând colateralilor privilegiaţi