Pentru public, expresia „notariat online” poate sugera o imagine simplă: documentele sunt trimise pe internet, actul este semnat de acasă, iar întreaga procedură se desfășoară fără deplasarea la notar. Proiectul legislativ privind activitatea notarială electronică spune însă o poveste mai nuanțată.
În forma aflată astăzi în circuitul parlamentar, digitalizarea notariatului nu este construită numai în jurul ideii de „la distanță”. Proiectul introduce actul notarial în formă electronică, semnătura electronică calificată, arhiva electronică notarială și platforma Top-not, dar păstrează prezența fizică drept regulă pentru actele și procedurile notariale realizate în formă electronică, prevăzând separat anumite operațiuni care ar putea fi îndeplinite fără prezența solicitantului.
Aici se află, probabil, cea mai importantă distincție pentru public: act notarial electronic nu înseamnă, prin el însuși, act notarial încheiat de la distanță. Iar această diferență merită urmărită pe măsură ce proiectul legislativ avansează.
De la „notariat online” la un proiect pentru activitatea notarială electronică
Discuția despre digitalizarea notariatului a căpătat o formă legislativă concretă prin Proiectul de lege privind activitatea notarială electronică, înregistrat la Senat și ulterior la Camera Deputaților ca PL-x 53/2025.
La 17 februarie 2025, proiectul a fost adoptat de Senat și transmis Camerei Deputaților, iar la data actualizării acestui articol, 10 septembrie 2026, fișa legislativă a Camerei Deputaților îl indică în continuare cu stadiul –la comisii. Prin urmare, discutăm încă despre un proiect de lege, nu despre regimul definitiv al viitoarei activități notariale electronice.
Prima diferență importantă: electronic nu înseamnă neapărat la distanță
Aici proiectul se îndepărtează de sensul pe care publicul îl atribuie adesea expresiei „notariat online”.
Ai nevoie de certitudine, nu de presupuneri
Trimite-ne situația ta la contact@notariatstoica.ro, iar noi revenim cu pașii corecți și o abordare clară. Gestionăm întregul proces cu responsabilitate și atenție la detalii.
Forma adoptată de Senat prevede că actele și procedurile notariale pot fi îndeplinite în formă electronică la sediul profesional al notarului public, cu părțile prezente fizic și semnând cu semnătură electronică calificată.
Cu alte cuvinte, suportul actului se poate schimba fără ca locul în care actul este încheiat să se schimbe în mod necesar. Hârtia poate fi înlocuită de forma electronică. Semnătura olografă poate fi înlocuită, în cadrul prevăzut de proiect, de semnătura electronică calificată.
Actul poate fi integrat într-un sistem informatic și într-o arhivă electronică.
Dar niciuna dintre aceste transformări nu înseamnă, prin ea însăși, că partea semnează din propria locuință sau dintr-un alt loc ales de aceasta.
Această separare între forma electronică a actului și încheierea actului fără prezența fizică este una dintre cheile de lectură ale întregului proiect.
Top-not în arhitectura propusă pentru activitatea notarială electronică
În arhitectura propusă, actele și procedurile notariale în formă electronică reglementate de viitoarea lege ar urma să fie realizate prin intermediul platformei Top-not. Proiectul prevede că actul notarial în formă electronică ar purta semnătura electronică calificată a notarului public și sigiliul electronic calificat al Uniunii, aplicat prin platformă, și i-ar recunoaște aceleași efecte juridice ca actului notarial corespunzător întocmit pe suport hârtie.
Top-not nu este descrisă însă doar ca o interfață prin care se trimit documente. În forma proiectului, platforma este legată și de gestionarea și stocarea actelor și documentațiilor notariale, de arhivarea electronică și de cerințe privind securitatea, confidențialitatea, integritatea și trasabilitatea datelor. Digitalizarea propusă este, așadar, mai amplă decât simpla mutare a unui formular de pe hârtie pe ecran.
A doua diferență: proiectul prevede și operațiuni fără prezență fizică
Dacă prezența fizică este regula stabilită pentru actele notariale în formă electronică, proiectul construiește în paralel și o zonă distinctă de operațiuni pentru care solicitantul nu ar trebui să fie prezent fizic.
Siguranță juridică, fără compromisuri
Trimite-ne documentele în avans, iar noi îți oferim o analiză completă și ne ocupăm de fiecare etapă cu atenție și rigoare. Tu ai claritate, noi ne ocupăm de execuție.
Forma adoptată de Senat enumeră, între altele, consultațiile juridice scrise cu caracter notarial, primirea și păstrarea documentelor în formă electronică în arhiva electronică notarială, darea de dată certă unor înscrisuri electronice și legalizarea semnăturii interpretului ori traducătorului autorizat de pe traduceri în formă electronică. Sunt prevăzute și anumite operațiuni de îndreptare sau completare în cazurile reglementate de proiect. Aceasta este zona în care expresia „online” începe să se apropie mai mult de sensul ei obișnuit.
Dar chiar aici trebuie păstrată distincția: faptul că proiectul permite anumite operațiuni fără prezență fizică nu înseamnă că transformă toate actele notariale în acte care vor putea fi încheiate de oriunde.
Succesiunile: un exemplu concret de digitalizare a unor etape
Un exemplu relevant al acestei distincții apare în materia succesorală. Proiectul permite realizarea prin mijloace electronice, fără prezența fizică a părților, a unor operațiuni procedurale, fără ca de aici să rezulte că întreaga procedură succesorală s-ar desfășura la distanță.
Art. 7 din forma adoptată de Senat prevede posibilitatea transmiterii prin mijloace electronice, fără prezența fizică, a mai multor cereri procedurale: cererea privind deschiderea procedurii succesorale, cererea de amânare, cererile de repunere pe rol sau suspendare, cererile de inventariere și punere de sigilii, precum și alte cereri prevăzute de text.
Este o schimbare importantă la nivel procedural. Nu este însă același lucru cu a spune că succesiunea, în ansamblul ei, ar urma să fie dezbătută online de la început până la eliberarea certificatului de moștenitor. Proiectul digitalizează anumite puncte ale traseului juridic, însă nu elimină, prin simplul fapt al transmiterii electronice a unor cereri, toate celelalte etape și condiții ale procedurii succesorale.
Semnătura electronică în mecanismul propus
O altă schimbare relevantă este rolul atribuit semnăturii electronice calificate.În mecanismul prevăzut de proiect, aceasta nu apare doar ca un instrument auxiliar pentru trimiterea unor documente.
Pentru actele notariale întocmite în formă electronică în condițiile art. 5, părțile prezente fizic la sediul profesional al notarului ar urma să semneze actul cu semnătură electronică calificată. La rândul său, actul ar purta semnătura electronică calificată a notarului și sigiliul electronic calificat prevăzut de proiect.
Este importantă și terminologia. În limbajul curent apare frecvent sintagma „semnătură digitală”. Din punct de vedere juridic, însă, proiectul operează cu noțiunea de semnătură electronică calificată. Distincția este relevantă pentru înțelegerea terminologiei folosite de proiect și a modului în care acesta configurează actul notarial în formă electronică.
Dincolo de actul în sine: securitatea, arhiva și trasabilitatea
O parte mai puțin spectaculoasă pentru public, dar esențială juridic, se află în infrastructura din spatele actului.
Forma adoptată de Senat prevede că platforma Top-not ar urma să asigure gestionarea și stocarea actelor notariale și a documentațiilor care au stat la baza întocmirii acestora, precum și securitatea, confidențialitatea, trasabilitatea și integritatea schimbului de date. Proiectul cuprinde, de asemenea, dispoziții privind protecția datelor cu caracter personal și arhiva electronică notarială.
În forma actuală, art. 17 prevede că platforma este dezvoltată și administrată de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cu posibilitatea delegării administrării către Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – Infonot. Normele privind funcționarea platformei ar urma să implice și avizarea tehnică a Autorității pentru Digitalizarea României în domeniile prevăzute de proiect. Acesta este și motivul pentru care Top-not nu trebuie privită exclusiv prin întrebarea „ce act voi putea face online?”.
O parte importantă a proiectului privește cum va circula, cum va fi păstrată și cum va putea fi urmărită documentația notarială în mediul electronic.
Ce nu știm încă despre Top-not
În acest punct al traseului legislativ există o limită firească a oricărei explicații.
Putem citi proiectul.
Putem urmări amendamentele, traseul parlamentar și forma adoptată de Senat.
Putem identifica regulile pe care textul actual le propune.
Dar nu putem prezenta drept definitive funcționalitățile unei platforme care nu operează încă pentru public în cadrul regimului prevăzut de acest proiect.
Nu știm încă forma finală care va rezulta din procedura parlamentară, nu știm dacă toate dispozițiile existente astăzi vor rămâne identice, iar detaliile efective de funcționare vor depinde și de normele tehnice și de implementarea ulterioară prevăzute de lege.
Forma adoptată de Senat prevede că legea ar urma să intre în vigoare la un an și șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, cu excepțiile prevăzute chiar de proiect, iar platforma Top-not ar trebui operaționalizată până la data intrării în vigoare. Aceste termene sunt cele din forma actuală a proiectului și trebuie reverificate în raport cu textul definitiv, dacă acesta va fi adoptat.
De aceea, articolul va fi actualizat pe măsură ce proiectul trece prin următoarele etape.
Un proiect pe care îl vom urmări de la Parlament până la aplicare
Istoria acestui subiect nu se încheie odată cu un vot în Parlament. Dacă și când proiectul va fi adoptat, vor urma promulgarea și publicarea legii, perioadele tranzitorii, normele necesare funcționării, operaționalizarea infrastructurii și, abia apoi, experiența concretă a notarilor și a persoanelor care utilizează noile proceduri.
Cronologia de până acum este simplă:
15 noiembrie 2024 — proiectul este înregistrat la Senat.
17 februarie 2025 — Senatul adoptă proiectul.
24 februarie 2025 — proiectul este înregistrat la Camera Deputaților sub nr. PL-x 53/2025.
10 septembrie 2026 — proiectul figurează în continuare la comisii în evidența Camerei Deputaților.
Etapele următoare vor fi adăugate aici numai pe baza informațiilor legislative și instituționale publice.
Digitalizarea este deja prezentă în pregătirea actelor notariale
În timp ce proiectul Top-not își continuă traseul legislativ, o parte a relației cu biroul notarial poate fi deja organizată digital/on-line, fără a fi confundată cu viitoarea activitate notarială electronică reglementată de proiect.
Documentele pot fi trimise înainte de programare pentru verificare, pot fi solicitate completări, iar documentația poate fi pregătită înainte ca părțile să se prezinte cu toate actele originale pentru semnarea actului. Aceasta este pregătirea la distanță a dosarului, nu autentificarea actului.
La Biroul Notarial Eduard Stoica, pentru actele compatibile cu acest mod de lucru, documentele pot fi trimise în avans prin serviciul Express Notary – acte notariale pregătite online, cu semnare rapidă. Pagina Express explică că documentele se transmit și se verifică înainte, iar prezentarea la biroul notarial rămâne etapa de semnare.
Diferența este importantă și astăzi, și pentru viitor:
pregătirea online a unui act, actul notarial în formă electronică și îndeplinirea unei operațiuni notariale fără prezență fizică sunt trei noțiuni care nu trebuie confundate.
Pe măsură ce PL-x 53/2025 va avansa, vom actualiza această pagină cu forma adoptată, termenele și informațiile oficiale privind implementarea.
Notariat Eduard Stoica – Piața Romană, București, sector 1
Raluca Șerban, Consilier Juridic | Autor & Coordonare editorială
